Colegio di supervision financiero di Aruba (CAft) ta considera cu e intencion di Aruba pa bira e prome pais den parti caribense di Reino cu ta introduci politica cla pa beneficia maneho di participacionnan gubernamental y dividendonan, ta positivo. E politica aki, hunto cu un codigo di conducta nobo pa bon gobernacion (corporate governance code) por yuda Aruba pa reconoce riesgonan financiero cerca companianan estatal den un fase mas tempran, y pa saca mas resultado y rendimento social di e companianan aki. Considerando experencianan anterior, den e marco aki CAft ta enfatisa e necesidad pa efectivamente implementa e politica aki, y aplica esaki den practica.
Politica di participacionnan
Companianan den cual gobierno tin participacion, ta importante pa e pais, pero nan ta trece riesgonan financiero tambe. CAft a presencia varios ehemplo di esaki. Cerca Aruba Wastewater Sustainable Solutions (AWSS) tawata tin intencion pa contrata prestamonan innecesariamente caro, cerca Utilities a emplea dividendonan sin aprobacion di e accionista y e financiamento y destaho di algun proyecto grandi cerca Refineria di Aruba (RdA) a tuma luga cu condicionnan desfaborabel. Den caso di e prestamonan cerca AWSS, a interveni na tempo, entre otro riba conseho di CAft. P’esey ta importante pa distribui e rolnan adecuadamente; Minister di Finanza ta fungi como propietario na nomber di Gobierno, e sobra Ministernan ta duna encargo, y e companianan ta ehecuta esakinan. Di e manera aki ta laga cla ken ta responsabel pa kico.
Aruba ta den proceso di implementa politica pa e participacionnan aki, cu reglanan pa pagonan di dividendo. Banda di esaki, ta traha riba un ley pa bon gobernacion pa medio di e Ordenanza Nacional Corporate Governance. E marconan aki ta un base fuerte pa miho maneho di companianan estatal, con tal cu ta implementa esakinan, y ta cumpli cu nan consistentemente.
Banda di atencion pa participacionnan gubernamental, CAft ta bolbe pidi atencion specifico pa e situacion di Dr. Horacio Oduber Hospital Aruba (HoH), pasobra e gastonan corespondiente na esaki ta carga pa Gobierno, mientras Gobierno no por interveni como propietario ni accionista. Aki tin riesgonan financiero considerabel y CAft ta urgi Gobierno pa yega na un solucion cu hospital y e propietario.
Proyecto di Ley di Reino Finanza Gubernamental Sostenibel Aruba (RHOFA)
Cu RHOFA, Aruba ta enfrenta un eleccion importante. RHOFA y e ordenanza nacional corespondiente ta ofrece un marco di referencia pa supervision financiero, y nan ta genera beneficionan di interes pa Aruba. Cu RHOFA, por refinancia prestamonan contrata den exterior mas barata cerca Hulanda y Aruba por registra pa prestamonan nobo cerca Hulanda pa financia inversionnan. Esaki por duna Aruba un beneficio di interes cu ta ascende te AWG 60 miyon pa aña. Esaki ta mas cu AWG 500 pa cada Arubiano.
Maneho financiero
CAft ta aprecia e progreso cu Aruba ta haci respecto di resolucion di e retrasonan den e cuentanan anual. Algemene Rekenkamer Aruba a ricibi tur cuenta anual te cu 2024. E informenan tocante di e implementacion di maneho tambe a keda actualisa. Awor cu a resolve e retraso, mester cuminsa traha pa aumenta e calidad di e informenan. Aki Aruba ta enfrenta retonan considerabel.
Riba 26 y 27 di februari, CAft a bishita Aruba. Durante e bishita aki, CAft a papia cu Gobernador, Ministernan di Finanza, Asuntonan Economico, Husticia, Integracion y Transporte Publico, cu Conseho di Minister, Parlamento di Aruba, Algemene Rekenkamer Aruba y companianan manera Utilities y Refineria di Aruba.





