E mundo mester un tratado fuerte pa yuda proteha nos planeta y stimula industria pa ta creativo y innovativo pa bin cu alternativa pa plastic cu ta menos dañino pa nos medio ambiente.
E informacion y datonan cu Directie Natuur en Milieu (DNM) ta comparti cu comunidad ta saca di e publicacion ‘International journal of science- Nature’ di dia 10 di juli 2025. E informe ta enfoca cu e tratado internacional di Nacionnan Uni pa combati contaminacion di plastic ta na un punto crucial. E consumo mundial di plastic ta sigui aumenta rapidamente. Mas cu mita di tur plastic produci, tur ta produci despues di aña 2000. Ta proyecta cu pa aña 2050 e produccion lo redobla siendo cu ta recicla menos di 10% di desperdicio cu ta clasifica como ‘single-use plastic’. Loke ta mas pio ta cu e desperdicio aki ta caba den lama y naturaleza rond mundo.
Dos estudio nobo publica den revista Nature ta mustra cu e problema ta mas serio cu a pensa. Un di e estudionan a descubri cu por tin 27 miyon tonelada di ‘nanoplastic’ (particulanan masha chikito mes) den e lama Atlantico. Nanoplastic ta particulanan cu ta midi menos cu 1 micrometer den diameter, tambe referi como micron. Su simbolo ta μm (letter Griego sigui pa e letter m). E ta un unidad di midi den e sistema internacional pa midi unidad (S) cu ta igual na ‘one millionth of a meter/één miljoenste van een meter (10⁻⁶ m)’. E otro estudio a identifica mas cu 16,000 substancia deriva di plastic, di cual mas cu 4,200 di nan ta toxico y no ta decomposita den forma natural.
Tratadonan internacional ta difcil pa crea y pa haya tur partido pa uni riba esaki. E proceso por ta uno largo, pues, e ta tuma tempo. E tratado cu ta drenta den negociacion na Ginebra, Suisa na augustus 2025, mester ta fuerte y ambicioso. Tin algun pais manera Arabia Saudita, China y Rusia, cu ta keda opone regulacion riba produccion di plastic y tambe substancianan dañino. Pero mas cu 70 pais incluyendo Union Europeo (EU), Australia, Canada y Reino Uni (United Kingdom), ta boga pa un tratado cu ta pone limitacion riba produccion di kimiconan pa cu plastic. Loke ta e posicion di Merca bou di e administracion actual ainda no ta sigur. Pues Merca no ta forma parti di e coalicion cu ta opone produccion di substancianan dañino.
Aunke algun pais a tuma accion independiente, manera Union Europe (EU) cu na 2019 a tuma nan mesun direccion contra produccion di plastic di un solo uzo, e tratado global ta esencial. Esnan cu ta na banda di un acuerdo swak ta bisa cu, si corta den produccion y regula kimiconan esaki ta nifica pone na peliger e trabou pa hende y nan sobrevivencia particularmente pa futuro genracion. Pero si busca pa haya alternativanan pa cu produccion di mas plastic ta apoya creacion di industrianan nobo y innovativo pa generacion di futuro y un planeta saludabel cu por biba aden. Si no logra un acuerdo fuerte na Ginebra, mester considera un “plan B” pa logra un acuerdo pafo di e proceso di Nacionnan Uni. Pero e conclucion ta keda cu no tin un “planet B”, pues un di dos planeta Tera.
Di parti di Directie Natuur en Milieu (DNM) nos ta keda boga pa un y tur ta mas consciente di nan mesun consumo y scoge pa productonan cu tin menos plastic. E ley cu ta prohibi uzo di plastic di un solo uzo ta vigente y su contenido ta riba nos website dnmaruba.org bou di e catergoria ‘leynan’. E impacto di plastic rond mundo incluyendo Aruba ta uno ireversibel y ta cabando cu e naturalesa y bida marino.