Santa Rosa kier avisa cu durante temporada di yobida, tin e probabilidad cu lo por nota e presencia di e Giant African Snail, den alfun area na nos isla.

Di 2011 gobierno di Aruba ta na altura cu e Giant African Snail (GAS) ta akinan. DLVV por medio di email a ricibi confirmacion di Dr. Robinson, malacologist, awendia retira di United States Department of Agriculture (USDA), di e tres conchanan cu DLVV a mand’e. Ariba un boletin di media social Departamento di Agricultura, Cria y Pesca (DLVV) a tuma nota di mencion di presencia di GAS awor cu awa ta yobe. Slaknan por lo general, pa sobrevivi secura, ta estiva, esta bai den dormancia anto ora cu humedad aumenta, manera awor, bolbe bira activo. DLVV kier conscientisa hendenan cu mira e GAS pa awor pikinan cu un man cubri cu un saco di plastic sin buraco anto herbenan mata. E resto, cu ta comestibel, despues por composta of cria cacho of pushi cu’ne. Sin embargo DLVV kier pa hendenan tuma bon nota di GAS su carecteristicanan pa evita mata slak indigeno pasobra Aruba tin 18 sorto. Un GAS por bira hopi grandi, te 1 kg, su carni por varia di color di crema te bruin scur. Dr. Roda di USDA den un webinar cu DLVV a atende na 2022 a mustra ariba e diferente “color morph” cu e GAS por tin. Asina esun cu e estado di Florida, Merca, a combati na añanan 60 tabata hopi scur den su cuero y concha. Esun na 2022 haya tin un cuero hopi cla y su concha tambe ta hopi cla strepia bruin. E GAS por pone di 100 pa 500 webo den un solo biaha. Su webonan ta rond pa ovaal, ongeveer 5 mm den largura, di color crema te geel. E concha ta conico, tin mas cu 7 draai y por midi te 30 cm pero normalmente ta 5 pa 13 cm. E slaknan di Aruba por lo general sa ta mas chikito cu 5 cm. Asina mes ora e GAS ta recien naci e por ta dificil di distingui di e esun di Aruba. Por lo general GAS ta esun cu hende lo haya den areanan urbano debi cu e construccion lo a elemina esun di Aruba.

Recomendacion

DLVV ta conseha herbe of vries mata. Pa vries ta recomenda seranan den dobbel saco di plastic y pone un dia largo pa sigur. Dal nan mata por spat nan webonan rond cu e consecuencia cu mester keda vigila e spot pa ora e webonan broei despues di dos pa tres siman. Aplicacion di quimico pa deshaci di GAS tambe sa resulta cu nan ta pone webo prome cu nan muri. Aserca ta bin cu mester vigila unda nan ta pa tira e quimico. Despues keda pendiente cu cacho of mucha no ta mishi cu e quimico. Anto ora awa yober mester bolbe tira. P’esey DLVV su conseho. Usa salo pa deshaci di GAS tin e problema cu e cantidad di salo lo depende ariba e cantidad di peso di GAS. Aserca ta bin cu e salo ta bira un probabel contaminacion pa e suelo den cua lo deshaci di e GAS morto. Importante tambe ta pa hende evita transporta tera unda a haya GAS. E motibo ta cu e lo por contene webo di GAS y lo bira un manera di infecta otro areanan. Asina DLVV aña pasa a pidi un cliente pa hiba su matanan back pasobra e potchinan tabata contamina cu GAS. Principalmente awor cu hopi ta haci cura limpi pa ricibi bishita di Pasco, mester mira bon cu e resto no ta contene slak.

Caribe

GAS ta dificil pa elimina. Asina Florida na 2020 a declara su mes liber di GAS, despues di 9 aña di combati’e pa na 2022 bolbe hay’e. Rosimar Morales di USDA-Animal and Plant Health International Service Plant Pest Quarantine Puerto Rico a elabora ariba con nan a sondea pa e GAS enbista cu otro nacionnan den Caribe cerca di Puerto Rico a raporta su presencia. Nan a inspecciona na 330 lugar di cua 321 no tabata tin incidente. Esunnan cu nan a haya nan a tene un 200 m di radius di centro cu nan a inspeciona intensivo y 400 m di radius di buffer cu nan a inspeciona ariba bista solamente. Ora nan a haya e slak nan a combati esaki te saca vegetacion cu suelo y incinera esakinan. Jason Stanley di Florida Department of Agriculture and Customer Services tambe a mustra ariba e teamnan di cacho cu tabata sali pa detecta si por tin GAS y teamnan cu tabata traha anochi ora cu e GAS tabata sali. Pa deshaci di tera y vegetacion contamina nan tabata colecta esaki den dobbel saco di sushi y deshaci na landfillnan asigna.

Na Aruba ta un so tin y apenas e tin un incinerador. Mescos Bret Taylor senior agriculturalist Officer, Ministry of Agriculture Food & Nutritional Security di Barbados a participa cu su ministerio a ofrece lokaas, metaldehyde, por nada na habitantenan pa combati e GAS. Nan a conduci bioassays pa evalua e quimico cu mihor ta caba cu e slaknan y abou di cua tempo e ta mas efectivo. Asina Barbados di 2009-2013 a ofrece bounty pa cada slak morto y a destrui 392 ton. Ariba un slide DLVV por a mira con hende a coba un pit 30 cm hundo anto cubri hopi slak cu hopi palet pa kimanan. Ora awa a yobe e pit a yena cu awa. Laga cu net esey ta e periodo cu e slak ta bira activo. Ainda e GAS ta persisti na Barbados. Dr. Janil-Gore Francis di Antigua & Barbuda na 2008 pa Antigua & Barbuda a reporta presencia di GAS na IPPC pasobra e ta un “notifiable pest”. Te awe ainda GAS no a pasa pa Barbuda. Dr. Francis a mustra ariba e corelacion di GAS cu e tempo.

Asina na Antigua durante secura ta colecta 160 slak pa ora mientras den temporada di yobida e ta 500. Nan a conduci un Impact Assessment survey di November 2021 pa Juni 2020 cu a mustra cu e average di e gasto pa luna ta 140 US$. Curaçao a menciona cu di 2016 tin e. Banda di e GAS Dr. Roda tambe a menciona otro 3 slaknan famia di Achatina cua, Dr. Albert Mead segun Dr. Roda, ta predeci cu e Limicolaria aurora lo bira un peste mas grandi. Ya tin lugarnan unda ela reemplasa e GAS.