Minister Dangui Oduber

ORANJESTAD – Dialuna den un conferencia di prensa di gobierno, Minister di Turismo y Salud Publico sr. Dangui Oduber a comparti e resultadonan di nos turismo. E mandatario a presenta cifranan historico pa cu e prome 4 lunanan di aña 2023 cu tabata nos prome temporada di “High Season” di nos turismo. 

Minister Oduber a indica su maneho di turismo ta dirigi na trece turismo di calidad, e turista afluente cu tin un entrada di mas di 150 mil dollar pa aña. Ta sigui enfoca den diversificacion di nos turismo. Keda haci inversionnan continuo den producto Aruba. Keda enfoca den e strategianan nobo di mercadeo pa asina nos keda mas competitivo.

Despues cu aña pasa gobierno a introduci su “Exit Strategy” cu a resulta sumamente exitoso, gobierno a dicidi tambe pa pone aña 2019 como e aña base. E mandatario a splica cu aña 2019 tabata un aña record den nos Turismo y pesey ora haci comparacion ta compara e cifranan cu e aña 2019.

Crecemento den Turistanan Stayovers vs 2019

Den e prome 4 lunanan di aña 2023 tur luna a conoce un recuperacion di mas di 100%. Esaki ta indica cu tin un crecemento den e cantidad di bishitantenan di “Stayovers”. Durante e prome 4 lunanan Aruba a ricibi un total di 415,648 mil turista “stayover” cu ta un recuperacion di 7.2% compara cu 2019.

Den luna di januari y februari a recupera cu 105%, na luna di maart tabata tin un recuperacion di 102% y na april un recuperacion fuerte di 116%. 

Den e raportahe a keda demostra cu e mercado Mericano ta keda e mercado mas importante pa Aruba. E mercado aki a conoce un tremendo recuperacion. Den luna di januari e mercado Mericano a recupera cu 113%, na februari 108%, na maart 102% y na april e tabata 120% cu ta hopi significante.

Pero e mercado cu mas a sobresali y cu mas a recupera den porcentahe ta e mercado di Colombia. Minister Oduber a indica cu esaki ta debi den e aumento di e “Air lift”, cantidad di stul di y pa Colombia. E recuperacion den e prome 4 lunanan ta lo siguiente, januari 104% – februari 159% – maart 145% y april 130%.

Crecemento di e Average Daily Rate (ADR) vs 2019

E demanda cu tin pa Aruba ta keda demostra den e prijs di camber pa dia. Minister a menciona cu segun e cifranan duna pa AHATA esaki ta mas halto cu nunca. E averahe di e ADR den e prome 4 lunanan di aña 2023 ta $393,59 dollar pa camber mientras cu na aña 2019 esaki tabata $334,67 dollar pa camber. Si compara esaki cu e ADR di aña 2022 di e mesun temporada ta constata un crecemento di 13.9% porciento di e ADR. Segun Minister Oduber pa prome biaha e ADR ta yega den careda di $400 dollar.

Crecemento di e Revenue Per Available Room (RevPAR) vs 2019

Un otro indicador hopi importante ta e RevPAR, e cifra aki ta indica e calidad di turistanan cu ta keda na hotel. Manera menciona anteriormente Minister Oduber ta enfoca riba e turistanan afluente. E averahe di e RevPAR di e prome 4 lunanan di aña 2023 ta $324,48 dollar mientras cu na aña 2019 esaki tabata $295,72 dollar. Si haci un comparacion cu e mesun temporada di aña 2022 ta constata un crecemento astronomico di 40.7% porciento.

Crecemento Turismo Crucero vs 2019

Durante e pandemia despues cu frontera aereo a habri bek esun maritimo a keda cera un poco mas. E turismo crucero su recuperacion a tarda un poco mas pero e tambe a conoce un crecemento den comparacion cu 2019. Den e prome 4 lunanan Aruba a ricibi un total di 425.620 mil turista crucero.   70.185. Esaki ta 70.185 mil turista crucero mas cu na 2019 y ta un recuperacion di 19.7%. 

E cantidad di calls, es decir barco cruceronan cu a yega nos isla tambe a aumenta. Den e prome 4 lunanan nos a ricibi un total di 165 calls, na 2019 esaki tabata 143 calls. A aña aki te cu luna di april nos a ricibi 22 calls mas cu na aña 2019 y esaki ta crecemento di 15.4% porciento.

Mirando e proyeccionnan cu tin pa e resto di aña Minister Oduber ta premira cu e aña aki tabay bira un aña record pa nos turismo crucero.

Aumento den e Tourism Credit vs 2019

E perspectiva pa locual ta e Tourism Credit (antes tourism receipt) cu ta wordo publica pa Banco Central tambe ta mustra bon den aña 2023. E cifra aki ta indica cuanto placa turismo ta laga den Aruba su economia.

Den aña 2022 maske cu nos no tabata tin un recuperacion di 100% porciento di nos turismo tog e Tourism Credit a surpasa e cifra di aña 2019.

Den aña 2022 turismo a laga mas di 4.4 biyon den Aruba su economia mientras cu na 2019 esaki tabata alrededor di 3.7 biyon. Esaki tabata un crecemento di 118% porciento. Mirando e indicadornan manera nos RevPAR y crecementonan den tur e cifranan menciona y e proyeccionnan, na final di aña 2023 nos lo tin un miho aña cu na 2022.

Por ultimo Minister Oduber a menciona un otro punto importante cu ta e satisfaccion di e turista, segun encuestanan cu ta keda haci Aruba ta score halto den esaki, Aruba ta score 9.1 (di 1 pa 10), es decir turistanan ta hopi satisfecho cu locual Aruba ta ofrece. 

E maneho di Minister Oduber ta dunando tremendo resultado y esaki ta danki na e hopi bon sinergia cu tin entre tur e partnernan den turismo. E mandatario a gradici y felicita ATA, AAA, APA, AHATA, ATSA, TPEF, Aruba Vacation Rental Association, tur e trahadornan cu ta traha den turismo y tambe empleadonan di gobierno pa e resultado historico aki.

Turismo ta keda e driver principal di nos economia.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here