Minister di Relacionnan den Reino, Educacion, Hubentud, Innovacion y Deporte, mr. Gerlien Croes a ricibi e resultadonan di e Follow-up Post-COVID Jeugdmonitor 2024, un estudio nacional cu ta duna un bista cla di e situacion real cu ta reina bou nos hobennan entre 10 y 14 aña na tur scol di Aruba. E conclusion mas importante ta cu salud mental di nos muchanan ta na peliger y Aruba mester tuma accion riba nivel nacional.

Segun e monitor, 29% di mucha homber y 35% di mucha muhe ta sinti nan “frecuentemente somber” — un cifra alarmante pa un isla chikito manera Aruba. Esaki ta mustra cu despues di COVID, hopi mucha no a logra recupera mentalmente riba mesun ritmo cu nos adulto ta kere.

Minister Gerlien Croes a comparti un mensahe: “E realidad ta cla, nos mester proteha e bienestar mental di nos hubentud prome cu e problema bira mas grandi. Esaki ta prioridad nacional.”

E rapport ta mustra cu problema di salud mental ta bin hunto cu otro factor importante manera, pobresa y desigualdad social den bario cu ta afecta prestacion na scol y stabilidad emocional di e mucha. Varios scol ta reporta falta di guia socio-emocional y apoyo profesional pa muchanan cu ta lucha cu esaki. Problema di obesidad (31%) y problema di concentracion (21%) ta indica cu bienestar fisico tambe ta impacta salud mental. Famianan ta sinti presion y ta lanta cu preocupacion riba costonan, disciplina y estudio di nan yiu.

Minister Gerlien Croes a anuncia cu e resultadonan cu a sali for di e estudio lo wordo usa pa:

1. Establece un sistema permanente di Youth Monitor

Screening di tur mucha den 5de y 6de klas cada 3 aña, pa detecta eventual problema na tempo.

2. Fortifica apoyo emocional den scol

Aumentando docentenan y guianan cu ta traha specificamente riba bienestar mental.

3. Inverti den famia

Promove programa di apoyo pa mayornan, informacion riba criansa multicultural, y asistencia pa famianan cu ta bataya cu presion economico.

4. Direccion nacional pa lucha contra desigualdad social

Conectando scol, bario, servicio social y gobierno pa traha hunto riba e causanan di e problema — no solamente riba e sintomanan.

“COVID a laga un marca emocional atras den hopi mucha. E estudio a mustra esaki sin duda. Pero nos no ta para keto. Nos a cuminsa un trabou serio pa sigura cu ningun mucha ta keda atras.”

Minister Gerlien Croes ta pidi un esfuerso colectivo y ta haci un yamada na scol, famianan y comunidad henter. “Tur hende tin un rol. Scol, mayornan, bario, gobierno. Nos ta papia di bienestar di nos generacion futuro. E no por warda.”

E Post-COVID Jeugdmonitor ta señala cu si Aruba kier crea un pais fuerte y sostenibel, salud mental di muchanan mester bira un prioridad nacional, manera cu UNICEF ta recomenda.