Oficina di Turismo, A.T.A., ta den dialogo pa algun luna caba cu diferente socio den sector publico y sector priva encuanto e tema di reforma fiscal como tambe otro desaroyonan cu por tin impacto riba e operacion di A.T.A. y Aruba su turismo. E temanan aki ta di suma importancia pa A.T.A., pa diferente motibo.
E motibonan y puntonan di atencion a wordo comparti caba cu entre otro e Hunta di Supervicion di A.T.A., Minister di Turismo & Salubridad, Conseho di Ministro, Comicion di Turismo di Parlamento, Hunta di AHATA, CAFT y DIMP. Incluso a comparti pensamentonan riba esaki cu Sra. Van Huffelen y miembronan di su delegacion durante nan bishita na Aruba. Recientemente a reuni cu representantenan di ATIA, CUA, AF&BA, SNBA y Vacation Rental Professionals Aruba.
Durante cada secion, A.T.A. a enfoca riba e dependencia di turismo pa nos economia y a splica un poco riba e parti di demanda di turismo, e âTourism creditsâ como tambe e âTourism Value Chainâ, cu ta ser impacta directamente y indirectamente dor di turismo. E relacion estrecho entre e trabou di A.T.A. cu âTourism creditsâ y e impacto riba âGDPâ a wordo delinea, unda A.T.A. ta inverti den mercadeo cu meta principal di subi entrada pa medio di turismo pa pais Aruba pa medio di 4 manera:
- Incrementa e demanda turistico pa Aruba door di mercadeo mas efectivo
- Intensifica e enfoke di mercadeo di Aruba riba e biahero afluente
- Provee mas y miho oportunidad pa e bishitantenan gasta riba Aruba
- Incrementa e calidad di Aruba su producto turistico y impulsa un mayor valor y mayor rendimento di esaki.
A ilustra kiko tabata resultadonan di e esfuersonan aki durante ultimo decada.
A enfoca tambe riba e strategia âHigh value- Low impactâ cu a wordo implementa algun aĂąa pasa. Tambe a papia di e importancia pa nos bishitantenan sinti cu locual nan ta paga pâe ta alinea cu locual nan ta ricibi. Esaki sigur ta un aspecto cu ya pa varios aĂąa ta bou di presion, esta e âvalue for moneyâ.
A papia di diferente factor externo como tambe interno cu ta hunga un rol riba nos turismo y economia y a para keto riba fondo di mercadeo y e costo pa adkiri bishitantenan nobo.
Considerando cu e reforma fiscal lo influencia e fondonan cu A.T.A. lo ricibi pa medio di e âtoeristenheffingâ a splica con esaki lo influencia A.T.A. su modelo di operaciĂłn y kiko lo por ta impactonan negativo, y pakiko ta asina importante pa tuma e decisiĂłn aki cu e cautela necesario. Ta pa es motibo aki A.T.A. a contrata âUniversity of Central Floridaâ na unda e.o. Sr. Jorge Ridderstaat, Professor na UCF, ta trahando riba un estudio pa determina kiko ta e minimo di fondo di mercadeo cu A.T.A. mester dispone di dje y kiko ta e mĂĄximo, pa asina por carga su responsabilidad, considerando tur factor, metanan y e.o. hecho cu ta den situaciĂłn di crisis y cu expansiĂłn di cantidad di camber lo trece e necesidad di sigura cu tur acomodacion ta âsiguiâ yen, sin cu mester drenta den un guerra di prijs cu ta afecta na final di dia entrada pa nan, pa otronan, y pa paĂs Aruba. E meta di e reforma fiscal entre otro ta pa juist genera mas entrada. Si turismo no ta bai bon, te hasta esaki lo wordo impacta negativamente. Pero tambe empleo, salarionan etc.
Tambe a senjala e importancia di pensa cu hopi prudencia y cautela riba e costo di un vacacion pa Aruba cu ya ta eleva. Hecho ta cu e reforma fiscal, pero tambe inflaciĂłn, y otro aumento nan den costo di varios cos lo condusi na aumento di costo di un vacacion. Aki A.T.A. ta haciendo e estudio necesario pa midi posibel impacto di esaki pa asina esaki no impacta turismo negativamente.
Tambe ta accentua e importancia di tuma pasonan pa stimula nos economĂa debidamente! Mester enfoca riba esaki tambe y riba incentiva inversionnan â corecto â, cu ta cuadra cu visiĂłn turĂstico.
A.T.A. ta spera cu e reuinionnnan aki por alinea e diferente socionan y trece conocemento bou di esnan concerni di kiko ta e puntonan di atenciĂłn cu mester tene cuenta cu nâe y kiko A.T.A. ta haciendo e.o. qua estudionan relevante, cu lo yuda Aruba den toma di decisiĂłn prudente sin cu esaki ta resulta den impacto negativo riba nos turismo y nos recuperaciĂłn cu tanto nos mester di dje.







