Desde entrada di Covid-19 na Aruba y su efecto riba mundo henter, Parlamento ta participa na diferente reunionnan internacional, manera Parlatino, na un forma virtual. Apesar cu e virus di Covid ya tin casi 2 aña circulando y mundo a cuminsa adapta na biba y biaha manteniendo na protocolnan stipula, te cu recien ainda reunionnan di Parlatino (Parlamento Latino Americano y Caribe) su agenda di reunionnan ta tumando lugar virtual.

Parlamentario Setty Christiaans-Yarzagaray a participa na parti di e reunion virtual di comision di Educacion, Cultura, Ciencia, Tecnologia y Comunicacion siman pasa asistiendo na e partinan di “El papel de la ciencia, la tecnologia y la annovacion (CTI) entre la Pandema y en el logro de los objetivos de desarrollo sostenible de la Agenda 2030 (SDGs)” como tambe “La cultura en el contexto de la pandemia y la post pandemia” duna pa un representante di e oficina regional di UNESCO di Latino America y Caribe.

Durante e reunion aki a papia di resultadonan di investigacion presenta pa UNESCO cu mundialmente e impacto riba bishita na patrimonionan cultural y di herencia di paisnan a cay cu e resultado di menos entrada. Door di esaki hopi evento cultural cu tin importancia riba e sector social enoconomico mester a stop y hasta hopi a cera. Esaki ta rekeri atencion y conscientisacion riba e rol di cultura riba integracion di aspectonan social, economico y ambiental pa desaroyo sostenibel.

Mundo a experiencia 66% caida den bishitanan na lugarnan historico y cultural, cu segun UNESCO nan ta referi na “Patrimonio Mundial”. Esaki a hiba cu n’e na un perdida di entrada di 52% na mundo. Pa cu e industria Turistico, esaki a significa caida di 40% den ingreso den e sector aki. Den Caribe e efecto aki a causa un caida den GDP di 15.5%. Perdida total di empleo na mundo ta ser calcula di a yega un total di 2.4 miyon empleo.

Segun UNESCO cultura ta un parti primordial den e fundeshi social di un comunidad. A presenta tambe e efecto di e Pandemia riba e diferente metanan di desaroyo sostenibel (SDGs). Metanan manera number 4 Enseñansa di Calidad, number 8 Trabou Decente y Crecemento Economico, number 11 Barionan y Comunidadnan Sostenibel y 12 Produccion y Consumo Responsabel.  

Representante di UNESCO ta conclui na bisa cu Covod a haci cu, e retonan pa cu e sector cultural y creativo tawata enfrenta, a bira mas grave. Cultura y creatividad ta recursonan impresindibel pa e recuperacion social y economico. Tambe cu e empleo den e sector cultural y sector creativo ta esencial pa e structura e problemanan social y pa desroyo sostenibel.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here